Ce face terapeutul într-o ședință Stabilește contactul. La nivel de zi cu zi, el vorbește Dacă terapeutul reușește să stabilească contactul, clientul simte că a primit ceva important pentru el. Uneori nu prea realizează ce a primit, poate nici măcar nu poate să-l numească, dar o simte la nivel de senzații. Și mai poate apărea „gătit”. De exemplu, la următoarea ședință poate spune că am înțeles ce vreau, îl simt dacă nu există contact în ședință, clientul simte că a mers în zadar și uneori îl evaluează ca „ca să pot vorbi. vecinului meu din bucătărie" În această situație, este valoros ca persoana să facă o alegere din categoria „a fost util - nu a fost util”. Următoarea întâlnire se poate baza pe această evaluare, apelând la corp și sentimente: ceea ce crezi că nu este util și cum te simți când ceva nu-ți este de folos. Prin urmare, 3-5 ședințe este minim de la care este indicat să începeți să lucrați cu un psiholog este momentul să ne cunoaștem, să stabilim încredere. Astfel, în timpul unei ședințe psihoterapeutice, terapeutul se regăsește în mediul clientului, iar prezența acestuia acolo, intervențiile sale ajută la vedea experiența obișnuită a clientului, modurile sale obișnuite de a răspunde la stimuli externi. În abordarea Gestalt, aceste reacții obișnuite sunt o condiție pentru dezvoltarea contactului și apariția figurii clientului (dorințele, nevoile, interesele, experiențele acestuia) tocmai în „aici și acum”, în dialogul care se desfășoară chiar acum. între client și terapeut. Recunoașterea exactă și exprimarea unei nevoi reale (și nu false) în momentul dialogului oferă clientului un sentiment de acord profund și cunoaștere despre sine. Acest sentiment este inițial foarte instabil, dar este atât de încărcat cu energie stabilizatoare (indiferent de contextul pozitiv sau negativ) încât apare dorința și energia de a-l repeta. Procesul de învățare nu se întâmplă rapid, dar această abilitate: a simți, a evidenția, a identifica și a numi o nevoie (figura) merită timpul petrecut La prima etapă a unei astfel de experiențe, ajutorul unui terapeut nu poate fi supraestimat, deoarece puteți începe cu adevărat să contactați doar cu ceea ce formează figura - nevoia umană reală. Voi da o parte din sesiune: Cl. – Îmi doresc să fie mereu așa... Vreau să fiu cu ea când este atentă și iubitoare, cumpătată, afectuoasă. Iar când este nepoliticos, pleacă cu prietenii ei, uneori se întoarce târziu, veselă și mulțumită, începe să facă glume zgomotoase și „rătăcitoare”, o urăsc.T. – De ce îmi spui asta? – Ca să înțelegi cât de greu îmi este, cât de insuportabil poate fi uneori.T. „Într-adevăr aud cât de greu îți este să vezi asta și să faci față.” Ce ai vrea Cl. – Explică, pedepsește, fă ceva la fel de dureros pentru ea. Dar ea nu înțelege nimic, nu vrea să schimbe nimic și nu vrea să vorbească despre asta.T. – Da, este adult și are dreptul și motivele să facă acest lucru. Dar ce ai vrea Cl. - Da, o aperi și o justifici T. - Deloc. Mă întreb ce te motivează să o certați și să o disciplinezi atât de energic. Ești ca tatăl ei. Și am impresia că vrei să găsești în mine un aliat care să-ți dea un sfat, un truc despre cum să o faci să vorbească, să înțeleagă și să se schimbe? - …….. da, vreau.T. – Ce vrei să obții când se schimbă? – Dragostea, atenția și afecțiunea ei.T. – Cum te simți dacă te iubește acum Cl. — Cred că da. – Dar îți este dor de iubirea ei în momentele în care pleacă și face ceea ce îi face plăcere Cl. – Da, mă părăsește.T. – Și ce faci la ora asta? – O aștept, fac ceva pentru ea, o sun, îi scriu. sunt nervos.T. – Ce faci pentru tine? – Am făcut deja totul pentru mine.T. - Ce sunt toate astea? Ce iti place sa faci?Cl. - ..... Nu știu, diferit... nimic deosebit de interesant... T. – Ar trebui să așteptăm și să o corectăm? – Dar acest lucru este important pentru relația noastră. Aici a apărut o figură - nevoia de dragoste, atenție, afecțiune, în spatele căreia stă.