Multe articole diferite, cărți și lucrări științifice au fost scrise astăzi despre distorsiunile cognitive. Și acest lucru nu este surprinzător, deoarece este dificil să supraestimăm amploarea influenței lor asupra gândirii și percepției noastre. În acest articol voi analiza greșelile obișnuite care apar în situații stresante și le complică viața. Dar, mai întâi, o scurtă excursie pentru cei care nu știu ce sunt distorsiunile cognitive, de ce sunt necesare și cum influența lor determină nu numai gândirea noastră. dar și ca rezultat, emoțiile și comportamentul distorsiunilor cognitive sunt o caracteristică care face mai ușor ca creierul nostru să facă față problemelor. Creierul nu evaluează și interpretează întotdeauna corect informațiile pe baza datelor existente. La urma urmei, veți fi de acord că este mai ușor să obțineți interpretări vechi decât să analizați intrări noi. Prin urmare, din motive de economisire a resurselor, creierul afișează automat concluzii gata făcute pe ecranul nostru de percepție. Ocolirea analizei complexe, completarea golurilor din date cu stereotipuri existente, factori subiectivi și emoționali, cunoștințe, în principiu, capacitatea de a economisi resurse este o abilitate utilă, nu-i așa? Cu toate acestea, dacă acest proces este lăsat nesupravegheat, poate duce la consecințe foarte triste. O percepție distorsionată a realității duce la concluzii eronate și la decizii proaste. Atunci când erorile cognitive distorsionează realitatea într-un mod negativ, aceasta devine cauza stresului, a depresiei și a anxietății. Inutil să spunem că în situații dificile, de criză și în condiții de stres, distorsiunile cognitive cresc inadaptarea. Gândirea umană devine mai rigidă. Acest lucru duce la creșterea iritabilității și a agresivității, care, la rândul lor, dă naștere la suspiciuni și nevoia de a da vina pe cineva pentru nenorocirile tale. Desigur, acest lucru complică comunicarea cu alte persoane și provoacă alienare și singurătate. Prin urmare, este important să înveți să identifici distorsiunile cognitive în gândirea ta. Deci, cele mai frecvente greșeli în condiții de stres sunt: ​​Gândirea dihotomică Gândirea totul sau nimic. Maximalismul, în care totul este evaluat din poziții extreme. Acest tip de gândire se mai numește și „alb-negru” încearcă să simplifice situațiile complexe, împărțindu-le în două categorii extreme: „Este acum sau niciodată”, „Nimic contează, totul s-a întâmplat deja”, „El este. prietenul meu sau inamicul meu” „Catastrofazant Gândirea scenariului cel mai rău caz. Previziuni exagerate, umflate, ale consecințelor negative ale unui eveniment. Orice necaz este trăit ca un dezastru inevitabil. Ceva care s-a întâmplat sau se va întâmpla este atât de groaznic încât nu poate fi îndurat De exemplu: „Nu răspunde, probabil i s-a întâmplat ceva groaznic”, „Toți vom muri”, „Ma doare capul, majoritatea. probabil că este o tumoare pe creier.” ShouldDogmatic, o idee rigidă despre ceea ce ar trebui să fie lumea, oamenii din jurul nostru și persoana însuși. O încercare de a controla lumea din jurul nostru judecând-o după propriile standarde De exemplu: „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple”, „Ar trebui să fiu puternic”, „Oamenii ar trebui să fie mai atenți la citirea minții Prima opțiune: o persoană este convins că știe despre gândurile, motivele, sentimentele altei persoane. În a doua opțiune, o persoană crede că ceilalți știu ce gândește, de exemplu: „Totul este scris pe fața lui”, „Toți ceilalți se confruntă cu asta mai ușor decât mine”, „Ar fi putut ghici cât de rău mă simt. ” Devalorizarea gândirii pozitive, în care experiența pozitivă și succesul nu li se acordă importanță. Aceasta este o tendință de a slăbi în mod constant evenimentele bune, de a căuta momente negative De exemplu: „Toată lumea poate face asta”, „Am făcut-o pentru că am avut noroc”. dar le putem reduce impactul asupra vieții noastre. Psihoterapia cognitiv-comportamentală ajută în acest sens. Contactați-ne și împreună vom găsi o oportunitate de a vă face viața mai bună și mai clară.