În viața noastră de zi cu zi, ne confruntăm în mod constant cu diferite situații, iar gândirea noastră joacă un rol cheie în modul în care percepem și înțelegem lumea din jurul nostru. Cu toate acestea, gândirea noastră poate fi supusă unor prejudecăți cognitive, care ne pot distorsiona percepția asupra realității și ne pot afecta starea emoțională și comportamentul. În acest articol, vom analiza mai multe părtiniri cognitive comune în gândire și vom oferi exemple care ilustrează impactul lor asupra vieții noastre. .1. Generalizare: Generalizarea este tendința de a face concluzii generalizate pe baza unor cazuri limitate sau izolate. De exemplu, dacă avem eșec într-o situație, putem concluziona că vom eșua întotdeauna în toate situațiile similare. Această distorsiune a gândirii poate duce la frică excesivă sau la evitarea anumitor activități Exemplu: După ce a eșuat la un interviu de angajare, o persoană începe să creadă că nu va putea niciodată să-și găsească un loc de muncă și se convinge că toate interviurile viitoare se vor sfârși și ele. Printre cuvintele cheie care pot indica tendința dumneavoastră de a vă supragenera: - „toată lumea”, „nimeni”, „niciodată”, „întotdeauna” Intervenție: Potențializați clientul să accepte că situațiile sunt ALTE! Discutați. Începeți să vă bazați pe fapte concrete. Amintiți-vă că nu există absolute. 2. Atenția selectivă: Atenția selectivă este tendința de a ne concentra doar asupra anumitor informații sau detalii care corespund credințelor sau așteptărilor noastre existente și de a ignora alte aspecte ale situației. De exemplu, dacă avem o părere negativă despre o persoană, s-ar putea să acordăm atenție doar calităților sale negative, ignorându-le pe cele pozitive Filtrăndu-ți amintirile, de multe ori ocoli experiențele pozitive și te oprești doar asupra acelor momente care ți-au provocat iritare și anxietate. sau deznădejde: o persoană care are o părere negativă despre un nou coleg se va concentra doar pe deficiențele sale, ignorând realizările și calitățile sale pozitive: „Teribil”, înfricoșător, dezgustător. , „ înfricoșător." Expresie - „Nu suport asta." Intervenție: Înregistrați succesele. Asigurați-vă că înregistrați. Schimbați atenția. 3. Apelați la trecut sau preziceți viitorul: Apelarea la trecut sau prezicerea viitorului este tendința de a percepe o situație sau un eveniment actual prin prisma experienței trecute sau a așteptărilor cu privire la viitor Ne putem baza deciziile și reacțiile emoționale pe presupuneri despre ceea ce se va întâmpla sau pe baza a ceea ce sa întâmplat deja relații, o persoană se poate convinge că toate relațiile viitoare sunt, de asemenea, sortite eșecului, nici măcar nu ar trebui să încerci să construiești noi conexiuni. învăţarea să distribuie responsabilitatea (rolul meu nu este rolul meu), o poziţie activă şi acceptarea inevitabilităţii.4. Personalizare: Personalizarea este tendința de a percepe toate evenimentele și acțiunile altor oameni ca pe ceva care este direct îndreptat împotriva noastră sau care are legătură cu personalitatea noastră. Credem că tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru este într-un fel legat de noi personal. Exemplu: Dacă un coleg a trecut pe lângă noi fără a ne saluta, putem începe să credem că nu ne place sau are ceva împotriva noastră, fără a lua în considerare alte posibile motive pentru comportamentul său - „Eu sunt cauza tuturor necazurilor. ” „Sunt vinovat”, „Ar fi trebuit să prevăd asta.” Intervenție: identificarea tuturor cauzelor posibile ale evenimentelor adverse învățarea să distribuim responsabilitatea (rolul meu nu este rolul meu) găsirea confirmării ipotezelor înțelegerea faptului că toți oamenii au puncte forte și puncte slabe renunțând la comparații , deoarece sunt lipsite de sens 5 Catastrofizarea: catastrofizarea este tendința de a exagera consecințele negative sau.