Prima nevoie de tată apare deja în primul an de viață, când se formează un atașament emoțional, când copilul învață să răspundă la contact. Desigur, aceste abilități se formează în contact cu mama, dar tatăl este persoana cea mai apropiată după mamă din cercul de afecțiuni al bebelușului și prezența lui aici este foarte importantă. Până la vârsta de 2,5 ani, copilul începe să separe „al meu” de „nu al meu” și se familiarizează cu regulile și limitele. Și aici este foarte important rolul tatălui, de aici începe separarea psihologică de mama. Tata îi arată copilului că există o altă figură de atașament foarte semnificativă în viața lui, care nu seamănă deloc cu mama și este în general separată de ea. De la 2 la 4 ani, se formează structura voinței copilului, un sistem de valori și credințe și se dezvoltă înțelegerea alegerii și a consecințelor acesteia. Rolul tatălui este în creștere. El devine ghidul copilului către lumea exterioară. Ajută la menținerea interesului explorator al lumii exterioare; tatăl este cel care îi permite copilului să încerce această lume, să o recunoască și pe sine în ea. De la 3 la 6 ani este cea mai dificilă perioadă pentru o mamă. Pentru că la această vârstă mama trece pe fundal pentru copil. Tatăl îl prezintă pe copil în societate, îi arată legile și normele de comportament. Tata devine un model pentru un băiat (și și pentru o fată). De aceea, este important ca tații să-și monitorizeze comportamentul și atitudinea față de cei dragi. Să nu crezi că copilul tău nu înțelege nimic. El înregistrează totul și îl va reda ca adult, în familia lui. De la 5 la 9 ani, se formează structura de opinii a unui copil. Iar tatăl de aici acționează ca o persoană semnificativă, cu cunoștințe, abilități și experiență. Copilul urmărește cu mare atenție modul în care părinții își rezolvă conflictele, cum se confruntă cu diferitele lor opinii. Începe să înțeleagă că oamenii sunt diferiți și au și păreri diferite. Și aici copilul fie, datorită capacității părinților de a rezolva corect conflictele și de a exprima opinii diferite, își va forma o imagine holistică a lumii, fie conflictul intern între modurile de viață și opiniile „mamei” și „tatălui” asupra lumii. va creste. De la 7 la 12 ani, sprijinul tatălui copilului și reacția acestuia la succesele și eșecurile fiului său devin importante. Acest lucru vă va modela atitudinea față de succes și eșec. Tatăl aici influențează foarte mult stima de sine a copilului. Și tocmai de la această vârstă și de-a lungul vieții tatăl devine o figură prioritară în comparație cu mama..