I'm not a robot

CAPTCHA

Privacy - Terms

reCAPTCHA v4
Link



















Original text

De la autor: Dragi colegi, adăugați puncte și puncte de la voi Sfaturi practice - Când îi lipsește complet simțul umorului. Nimeni nu vă va recunoaște acest lucru, așa că trebuie să aflați singur. Primul semn este o atitudine foarte serioasă față de „terapie”, față de „proces”, etc. Încercați să glumiți, dacă a treia oară nici măcar nu zâmbește - asta e, fugi! - Cand un psiholog/psihoterapeut are vreo tehnica “unica” cu care sa-i vindeci pe toata lumea, drept dovada pentru care sunt multe diplome agatate la un loc proeminent. Alearga imediat, pentru ca o astfel de tehnica NU EXISTA! - Când un psiholog îți pune un diagnostic după prima întâlnire și oferă un curs de tratament, după care vei fi „vindecat”. Ieși fără să aștepți complicații! - Când un psiholog este întotdeauna optimist și pozitiv: treceți direct la subiect și să vorbim despre ceva care afirmă viața, fără a observa lacrimile care curg pe obraji. De asta suferă/se bucură de obicei mulți antrenori și parțial enelpers (adepți ai programării neuro-lingvistice și „fiicele” acesteia). Poate că nu fugi imediat, dar ți-aș recomanda să te uiți spre uşă. - Când un psiholog, după ce ți-a ascultat plângerile, spune ceva de genul: „Este în regulă, dar a mea este și mai rău!” Și apoi urmează povestea. Poate că merită să clarificăm cine va plăti pe cine? - Când un psiholog îți spune ce TREBUIE să faci pentru că TREBUIE să te facă să te simți mai bine. Merită să arăți degetul mijlociu (cel puțin în buzunar). Daca psihologul nu este un buștean, o va simți :). - Când un psiholog este plin de suferință din cauza problemelor tale aproape mai mult decât tu însuți. Empatie - empatie, dar fără sughitori! Acest lucru este foarte comun pentru femeile pline de compasiune după 45 de ani. Principalul lucru, desigur, este instinctul tău. Nu vă lăsați păcăliți de cuvinte. Dacă dintr-un motiv oarecare nu vă place, asta este! Ei vă vor spune că aceasta este rezistență și trebuie depășită. Este, desigur, da... Dar gândește-te bine: rezistența te-a ajutat până în ultima clipă, de ce să o împingi acum? PS Cred că fiecare psiholog/psihoterapeut care va citi acest lucru va simți „bucuria recunoașterii”. Daca nu vi s-a intamplat vreodata asa ceva, colegi, atunci sunteti PERFECȚIA! Trimite-mi avatarul tău, mă voi înclina în fața ta:).